Evident, teoretic stim toti ca fumatul dauneaza grav sanatatii. Fumatorii o simt
pe pielea si plamanii lor: orice efort fizic cat de mic ii face sa-si piarda
respiratia,pielea se ingalbeneste, ridurile incep sa apara, mirosul natural
li se schimba... Fumul de tigara contine peste 4.000 de compusi chimici,
dintre care cativa sunt carcinogeni demonstrati. Probabil majoritatea
fumatorilor cunosc deja multe din efectele negative ale fumatului, pe care le vom
enumera in cele ce urmeaza. Pentru cei mai multi, o pledoarie oricat de bine
argumentata nu reuseste sa contrabalanseze nevoia organica de tigara (nicotina
da dependenta si este un drog chiar mai puternic decat cocaina in acest sens!)
Efecte asupra creierului:
- accidente cerebrale
- dependenta
Efecte asupra simturilor
- ochii lacrimeaza si ustura
- gustul si mirosul se altereaza
Efecte asupra gurii si gatului
- dintii se ingalbenesc, se pateaza, fac tartru
- creste riscul de gingivita
- poate aparea cancer
la buze, gat sau laringe
- apar dureri si usturimi in gat
- apare halitoza [respiratie urat mirositoare]
Efecte asupra circulatiei
- circulatia periferica proasta
- boli vasculare
Efecte asupra plamanilor si a sistemului respirator
- cancer la plamani
- tuse si expectoratii
- pierderea respiratiei
- imunitate scazuta la raceala si gripa
- pneumonie
- astm
- tuberculoza
Efecte asupra inimii
- slabirea arterelor
- atac de cord
Alte efecte
- cancer de esofag si de ficat
- ulcer stomacal si duodenal
- cancer la stomac, pancreas si colon
- anevrism aortic
- cancer la rinichi si vezica urinara
Fumatul, fie ca se realizeaza pasiv sau activ, este in prezent unul dintre factorii cu cel mai mare grad de risc in ceea ce priveste dezvoltarea bolilor de inima. Mai mult decat atat statisticile demonstreaza faptul ca aproximativ
40% dintre cei care au fost diagnosticati cu anumite afectiuni cardiace, datoreaza acest fapt expunerii prelungite la fumul de tigara.
40% dintre cei care au fost diagnosticati cu anumite afectiuni cardiace, datoreaza acest fapt expunerii prelungite la fumul de tigara.
Functionarea cordului in parametrii normali depinde de o cantitate suficienta de oxigen, primita cu ajutorul celor doua artere coronariene. Cu timpul insa, la nivelul peretilor coronarieni sunt acumulate depozite de grasime ce ingreuneaza circulatia sanguina la acest nivel, conditie medicala ce poarta denumirea de arteroscleroza.
O alta afectiune cardiaca extrem de periculoasa este infarctul miocardic, manifestat datorita formari unui cheag de sange la nivelul arterelor, fapt ce impiedica sangele sa ajunga la acest organ. Specialistii avertizeaza asupra faptului ca netratata in timp optim aceasta conditie medicala poate duce la lezarea permanenta a muschiului cardiac. Mai mult decat atat, fumatul excesiv si pentru perioade de timp indelungate poate provoca afectiuni ale sistemului respirator fapt ce duce in timp la dificultati ale vascularizarii la nivelul mainilor si picioarelor, boli arteriale periferice, formarea cheagurilor de sange, infectii, gangrene sau chiar necesitatea amputarii unor membre.
Ceea ce trebuie sa stiti este faptul ca daca alegeti sa nu fumati nu inseamna ca sunteti ferit de efectele nocive ale tigarilor. Dimpotriva, specialistii sustin ca fumatorii pasivi sunt expusi unui factor de risc mai mare si asta cu atat mai mult cu cat aprinderea unei tigari elibereaza in atmosfera aproximativ 4000 de substante toxice, majoritatea fiind direct corelate cu anumite forme de cancer. In plus, statisticile au relevat faptul ca aproximativ 25-30% dintre fumatorii pasivi dezvolta afectiuni ale inimii datorita expunerii la fumul de tigara, precum si sporirea unor factori de risc dupa cum urmeaza:
- creste riscul aparitiei atacului de cord de 2 pana la 6 ori;
- creste riscul dezvoltarii unor afectiuni ale inimii in cazul femeilor care recurg la tratament contraceptiv pe baza de anticonceptionale;
- creste riscul de infarct cu pana la 3 ori;
- creste riscul bolilor arteriale periferice cu pana la 5 ori (aceasta conditie medicala este extrem de periculoasa deoarece poate evolua in gangrene);
- creste riscul aparitiei atacului de cord de 2 pana la 6 ori;
- creste riscul dezvoltarii unor afectiuni ale inimii in cazul femeilor care recurg la tratament contraceptiv pe baza de anticonceptionale;
- creste riscul de infarct cu pana la 3 ori;
- creste riscul bolilor arteriale periferice cu pana la 5 ori (aceasta conditie medicala este extrem de periculoasa deoarece poate evolua in gangrene);
Specialistii in domeniu avertizeaza ca desi riscul aparitiei acestor conditii medicale se manifesta la fiecare dintre noi, acesta este totusi sporit de factorii nocivi regasiti in compozitia unei tigari. Mai mult decat atat aproximativ 80% dintre persoanele care fumeaza provin din medii familiale cu parinti fumatori, si prin urmare, intr-un mod mai mult sau mai putin direct le a fost indusa ideea de acceptabilitate fata de tigari. Prin urmare, este recomandat sa renuntati la tigari inca inainte de venirea pe lume a unui copil, astfel incat sa eliminati pe cat posibil riscul ca si copilul dumneavoastra sa ia calea acestui viciu.
Compozitia chimica a tutunului este complexa, in frunzele acestuia gasindu-se diverse componente chimice precum celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale, etc. Nicotina este unul dintre cei mai toxici agenti activi ai tutunului, o concentratie de cinci miligrame din aceasta substanta fiind suficienta pentru a omori un caine prin paralizia nervilor motori, iar o doza de saizeci miligrame are un efect similar asupra omului. Odata ce tutunul este ars, se elibereaza alte noi substante: gaze, vapori necondensati si substante particulare variabile.
In fumul de tutun se mai gasesc in concentratii mari acroleina, formaldehida, acidul cianhidric, acetaldehida, substante ce irita caile respiratorii. Totusi, printre cei mai periculoase toxine din fumul de tigara se numara gudronul -o substanta ce pateaza dintii, unghiile si afecteaza plamanul, monoxidul de carbon -un gaz extrem de periculos in cantitati mari pentru ca tinde sa inlocuiasca oxigenul din sange, oxizii de nitrogen care duc la aparitia bolii de plamani si la efizem, amoniacul, metale periculoase precum arsenicul si plumbul, compusi radioactivi si cianuri de hidrogen.
Cum afecteaza fumatul igiena orala
Studiile medicale de specialitate indica faptul ca fumatul provoaca parodontopatii, afectiuni ale tesuturilor care sustin dintii, ducand in timp la aparitia si la agravarea acestora. Anii pe care ii petrecem fumand prezinta un factor de risc major pentru pierderea dintilor si a intensificarii carilor coronare, iar riscul aparitiei cancerului oral este cu atat mai mare cu cat creste si numarul de tigari consumate. La aparitia cancerului de tip bucal contribuie si intervalul de timp in care s-a practicat obiceiul fumatului.
In fumul de tutun se mai gasesc in concentratii mari acroleina, formaldehida, acidul cianhidric, acetaldehida, substante ce irita caile respiratorii. Totusi, printre cei mai periculoase toxine din fumul de tigara se numara gudronul -o substanta ce pateaza dintii, unghiile si afecteaza plamanul, monoxidul de carbon -un gaz extrem de periculos in cantitati mari pentru ca tinde sa inlocuiasca oxigenul din sange, oxizii de nitrogen care duc la aparitia bolii de plamani si la efizem, amoniacul, metale periculoase precum arsenicul si plumbul, compusi radioactivi si cianuri de hidrogen.
Cum afecteaza fumatul igiena orala
Studiile medicale de specialitate indica faptul ca fumatul provoaca parodontopatii, afectiuni ale tesuturilor care sustin dintii, ducand in timp la aparitia si la agravarea acestora. Anii pe care ii petrecem fumand prezinta un factor de risc major pentru pierderea dintilor si a intensificarii carilor coronare, iar riscul aparitiei cancerului oral este cu atat mai mare cu cat creste si numarul de tigari consumate. La aparitia cancerului de tip bucal contribuie si intervalul de timp in care s-a practicat obiceiul fumatului.
Alaturi de nicotina, fumatorii mai inhaleaza aproximativ 4000 de substante chimice. Multi dintre acesti compusi sunt agenti activi chimici, ce cauzeaza modificari majore in organismul uman. Fumatul afecteaza aproape fiecare organ al corpului, conducand la instaurarea multor afectiuni si boli.
Gudronul – acesta este termenul colectiv ce desemneaza particule variate existente in tigara. Aceste particule contin chimicale ce includ inclusiv substante cancerigene. De culoare maro, gudronul este lipicios si coloreaza dintii, unghiile si tesutul pulmonar al fumatorului.
Monoxidul de carbon – in cantitati mari, acest gaz este fatal pentru ca substituie oxigenul din sange. Fiecare globula rosie a sangelui contine hemoglobina; moleculele cu oxigen sunt transportate prin organism de aceste cromoproteine de culoare rosie. Monoxidul de carbon preia cu usurinta locul oxigenului din hemoglobine. Lucrul acesta inseamna ca inima unui fumator trebuie sa pompeze mai mult pentru a trimite suficient oxigen catre creier si celelalte organe.
Cianida de hidrogen (cianida – sare toxica a acidului hidrocianic) – plamanii contin perisori firavi (cili), care, prin miscarile lor, indeparteaza substantele straine (particule de praf) din plamani. Cianida impiedica cilii sa-si indeplineasca rolul de “curatatori” ai plamanilor; astfel, substantele chimice din tutun sunt libere sa se instaleze in interiorul plamanilor. Alte substante chimice care afecteaza plamanii sunt: hidrocarburile, acizii organici, fenolii si agentii oxidanti.
Radicalii liberi – aceste substante chimice reactive dauneaza miocardului si vaselor sanguine. Colesterolul interactioneaza cu radicalii liberi conducand la depunerea grasimilor pe peretii arterelor. Actiunea lor determina confruntarea fumatorului cu afectiuni cardiovasculare – accident vascular cerebral si atac de cord.
Metalele – tigara cotine particule din metale periculoase precum arsenic si cadmiu. O parte din aceste metale prezinta proprietati cancerigene.
Compusi radioactivi – tutunul contine compusi radioactivi care sunt cancerigeni.
Cum este afectat sistemul respirator?
- iritatii ale traheei si ale laringelui;
- reducerea unei bune functionarii a plamanilor din cauza ingustarii cailor respiratorii provocata de cantitatea excesiva de mucus;
- impiedicarea curatarii plamanilor;
- cresterea riscului de infectii pulmonare, manifestate prin simptome precum tuse si respiratie greoaie – aparitia “haraitului” in timpul procesului de inspirare-expirare;
- afectiuni permanente ale sacilor alveolari ai plamanilor.
Cum este afectat sistemul circulator?
- cresterea presiunii arteriale;
- comprimarea vaselor sanguine;
- reducerea cantitatii de oxigen transportata de sange;
- predispunere pentru formarea cheagurilor de sange;
- depunerea grasimilor pe peretii arterelor;
- cresterea riscului de accident vascular cerebral si atac de inima din cauza blocajului sanguin.
Cum este afectat sistemul imunitar?
Sistemul imunitar este grav afectat. Fumatorul este predispus infectiilor respiratorii, in primul rand, precum si a altor boli. Dureaza mai mult pana cand organismul se reface in urma bolilor.
Cum este afectat sistemul osos si muscular?
- scaderea tonusul muscular;
- reducerea densitatii osoase.
Alte efecte asupra organismului
- iritarea si inflamarea stomacului si a intestinelor (gastrite, colon iritabil etc.);
- cresterea riscului de ulcer gastric sau duodenal;
- reducerea abilitatilor de miros si gust;
- incretirea prematura a pielii;
- accentuarea riscului de orbire;
- afectiuni ale gingiilor.
Organismul barbatului
- scaderea cantitatii de sperma;
- reducerea mobilitatii spermatozoizilor;
- afectarea hormonilor masculini.
Organismul femeii
- reducerea fertilitatii;
- inregistrarea unui ciclu mestrual neregulat sau absenta menstruatiei;
- instaurarea menopauzei la o varsta tanara;
- cresterea riscului de cancer de col uterin;
- marirea riscului de accident vascular cerebral daca femeia are peste 35 de ani si foloseste pilule anticonceptionale.
Un procent de 40% dintre fumatori mor din cauza afectiunilor cardiovasculare ce sunt agravate de nicotina; atacurile de cord survin, in special, in randul tinerilor fumatori.
Fumul de tigara contine peste 4700 de compusi chimici dintre care 60 sunt cancerigeni. Fumatul este responsabil pentru mai mult de 85% dintre cazurile de cancer pulmonar, fiind de asemenea asociat cu alte forme de cancer: cancer al gurii, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, colului uterin, rinichilor si colonului. In urma studiilor s-a descoperit ca tutunul este asociat inclusiv cu leucemia. El mareste riscurile confruntari cu afectiunile cardiovasculare – accidentul cardiovascular cerebral, afectiunile vasculare periferice, anevrismul aortic. Multe componente ale tigarii au fost caracterizate ca “agenti citotoxici” – care au efect toxic asupra celulelor – ce irita aparatul respirator, avand ca rezultat marirea secretiei de mucus bronsic.
Fumatul unei tigari a fost divizat de catre cercetatori in doua categorii: Fumat Principal – FP (mainstream smoke – MS) si Fumat secundar – FS (Sidestream smoke – SM). Fumatul principal se refera la fumul ce este tras in plamani in timpul fumatului. Fumatul secundar desemneaza fumul ce rezulta din arderea tigarii intre doua fumuri.
Compozitiile chimice ale celor doua tipuri de fum sunt aproximativ calitativ similare din moment ce ambele rezulta din arderea tigarii, insa exista o diferenta semnificativa din punct de vedere cantitativ.
Temperatura la care se formeaza FP este cu mult mai mare decat cea care se fomeaza la FS. Rezultatul consta in faptul ca FS contine o cantitate mai insemnata de compusi organici chimici decat FP. Multe studii au incercat indirect sa demonstreze ca FS este mult mai toxic decat FP.
Chiar daca nu este posibil sa examinam toti compusii si efectele lor toxice, raportul de mai jos se focalizeaza pe componentele cancerigene principale care se regasesc in tigara.
Compusi cancerigeni din tigarile obisnuite
- hidrocarburi aromatice policiclice;
- compusi N-nitroamine;
- amine aromatice;
- urme metalice (Cadmiu, Nichel, Arsenic, Poloniu-210).
Tigara si sistemul circulator
Tutunul contine peste 4700 de chimicale, cele mai multe dintre ele daunand organismului. Dintre acestea, peste 60 sunt cancerigene si peste 600 nocive. Restul, afecteaza organismul prin faptul ca inhiba activitatea plamanului si astfel ingreuneaza respiratia.
Nicotina determina marirea presiunii sanguine, inima fiind nevoita sa lucreze mai mult si mai greu. Monoxidul de carbon produce accelerarea batailor de inima pentru ca inlocuieste oxigenul din sange.
Gudronul dintr-o tigara contine sute de chimicale care cauzeaza cancerul.
Fumatul determina blocarea arterelor – lucru ce conduce la producerea atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale si a afectiunilor vasculare periferice. Inima devine suprasolicitata, cantitatea de oxigen se reduce, cheagurile se formeaza pe peretii vaselor sanguine, marindu-se riscul de potentiale schimbari fatale in bataile inimii.
Comparativ cu nefumatorii, fumatorii au un risc de 70% mai mare de confruntare cu o afectiune coronariana mortala.
Nicotina determina marirea presiunii sanguine, inima fiind nevoita sa lucreze mai mult si mai greu. Monoxidul de carbon produce accelerarea batailor de inima pentru ca inlocuieste oxigenul din sange.
Gudronul dintr-o tigara contine sute de chimicale care cauzeaza cancerul.
Fumatul determina blocarea arterelor – lucru ce conduce la producerea atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale si a afectiunilor vasculare periferice. Inima devine suprasolicitata, cantitatea de oxigen se reduce, cheagurile se formeaza pe peretii vaselor sanguine, marindu-se riscul de potentiale schimbari fatale in bataile inimii.
Comparativ cu nefumatorii, fumatorii au un risc de 70% mai mare de confruntare cu o afectiune coronariana mortala.
Factorii de risc ai tigarii
Afla cu ce anume te confrunti, daca fumezi tigari obisnuite:
- riscul accidentelor vaculare cerebrale se maresc de la 2 la 6 ori mai mult;
- daca iei anticonceptionale si fumezi sporeste si riscul de a prezenta in viitorul apropiat o afectiune cardiovasculara;
- riscul atacurilor de cord se mareste de trei ori mai mult;
- se accentueaza, de 5 ori mai mult, si posibilitatea de a suferi din cauza afectiunilor arteriale periferice, afectiuni ce conduc la gangrena.
Ce se intampla cu fumatorii pasivi?
Nefumatorii, care traiesc cu fumatorii, sunt predispusi sa sufere un accident vascular cerebral. Nonfumatorii copii pot suferi din cauza bronsitei, pneumoniei, astmului.
Tinerii si tigarile
Fumatul reprezinta un obicei care “se ia” de pe bancile liceului. 80% dintre fumatorii “novice” sunt studentii si adolescentii;
Exista mai multi factori care determina o persoana sa se apuce de fumat din timpul scolii:
Exista mai multi factori care determina o persoana sa se apuce de fumat din timpul scolii:
- o slaba incredere in sine;
- parerea gresita conform careia fumatul reprezinta ceva pozitiv;
- modalitatea de a fi acceptat intr-un anumit grup de prieteni;
- parinti fumatori;
- posibilitatea de a cumpara tigari de oriunde.
Tinerii se lasa de fumat din cauza prietenilor, pretului pachetului de tigari, reactiei parintilor, gustului tigarii.
Beneficiile renuntarii la fumat
Riscurile dezvoltarii afectiunilor cardiovasculare se diminueaza foarte mult, dupa numai un an de incetare a fumatului.
In decurs de 2-6 ani, riscul dezvoltarii afectiunilor coronariene devine similar cu acela prezentat de un nefumator. Pe langa beneficiile sanatoase, intreruperea acestui viciu are si beneficii financiare; daca fumezi zilnic un pachet de 20 de tigari de 10 lei si te lasi, economisesti pe an aproximativ 900 de euro (3,560 lei).
In decurs de 2-6 ani, riscul dezvoltarii afectiunilor coronariene devine similar cu acela prezentat de un nefumator. Pe langa beneficiile sanatoase, intreruperea acestui viciu are si beneficii financiare; daca fumezi zilnic un pachet de 20 de tigari de 10 lei si te lasi, economisesti pe an aproximativ 900 de euro (3,560 lei).
