Scrisoare de la el pentru ea"
"Puterea ce tu mi-o dai este nemarginita, cel mai simplu lucru pe care reusesc sa il fac cand ma gandesc la tine, sa nu mai zic de atunci cand te aud, este sa zambesc. Ce inseamna cand te gandesti la cineva si simti fluturasi in stomac? Inseamna ca iubesti, inseamna ca emotiile te trec doar din simplul motiv ca gandul tau a ajuns acolo, la persoana pe care o porti in inima...
Incerc sa imi dau seama si iti scriu... Iti este destinat doar tie, nimanui altcuiva. Iti este atat de greu sa accepti ca avem amandoi nevoie unul de celalalt? E atat de greu sa accepti lucrul asta? Sigur... nu il vei recunoaste probabil, insa stii ca este adevarat si ca nu am nici un motiv sa uit totul, la fel cum nici tu nu ai nici un motiv sa uiti totul pentru ca nu poti, la fel cum nici eu nu pot, la fel cum nu am nici un motiv sa inventez acest lucru, la fel cum nu am nici un motiv sa ascund toate astea. Nu te ascunde, nu nega... pentru ca daca faci asta, te ascunzi de tine si te negi pe tine.
Aminteste-ti putin cate putin sentimentele pentru mine, aminteste-ti putin cate putin cum te simteai cand erai langa mine si cum te simti cand nu esti langa mine.
Aminteste-ti pentru o secunda ce ti-am povestit... "Cei doi care se stiau de mult timp, isi nu stiau ce sentimente aveau, cei doi carora le era frica sa spuna unul celuilalt ce simt cu adevarat... Le era frica sa nu fie prea frumos. Si totusi, intr-un final s-a intamplat... Insa tarziu si nu reuseau sa isi explice de ce atat de tarziu, mai ales in momentul in care ea trebuia sa plece...
Uite ca a plecat... insa la plecare el i-a spus... "Mergi si copilareste, iar in momentul in care vei simti cu adevarat ca ai trecut peste copilarie, ca ai ajuns la maturitate, eu voi fi aici si te voi astepta, indiferent cat va dura, sau cat de greu imi va fi..."
A plecat intr-un final, cu lacrimi in ochi, lacrimi ce erau fierbinti, lacrimi ce ii ardeau fata, lacrimi ce au ramas si pe buzele lui si simtea ca ii luau foc. Privea in urma la ce a lasat, parca dorindu-si sa se opreasca din drum si sa se intoarca in bratele lui...
El i-a spus ca o iubeste... Ea s-a uitat lung in ochii lui si i-a raspuns... "Sper sa fie asa, altfel te-ai ars". Atat de mult si-ar fi dorit sa o opreasca langa el, sa nu o lase sa plece, insa incapatanarea ei era mult prea mare si ii era frica sa infrunte realitatea, sa accepte ca il iubeste si ca este iubita atat de mult de el.
A crezut ca e doar ceva de moment si ca daca pleaca totul se va stinge. A ales sa plece departe pentru o perioada, in speranta ca totul va fi bine. Acelasi lucru l-a facut si el sa cutreiere drumuri, in speranta ca va reusi sa isi gaseasca linistea, sperand ca asa va reusi sa si-o scoata din minte, sa se minta singur ca totul e ceva trecator si ca o va uita mai usor... L-a cautat, chiar daca ii desparteau mii de kilometri, insa el a crezut ca daca nu ii va raspunde, va fi mult mai bine atat pentru el cat si pentru ea, insa in sinea lui stia ca nu e asa si nimeni nu stia ca de mult sufera...
Un lucru ciudat e ca si el trebuia sa revina acasa in aceeasi perioada in care revenea si ea... L-a sunat sa vada ce face, pentru ca ii era dor de el... A avut o retinere in a-i raspunde la telefon, insa a facut-o, pentru ca ardea de nerabdare sa ii auda vocea. Au discutat, au povestit, iar cand au ajuns la subiectul NOI, au cazut de comun acord ca totul a fost ce a fost si ca e mai bine sa ramana ce a fost, doar pentru ei... Amandoi au fost de acord cu asta si se minteau amandoi ca nu mai simt nimic unul pentru celalalt, ca nu mai este nici o atractie intre ei, pana in clipa in care s-au intalnit... Pentru ea era destul de complicat, avand pe cine cu ceva timp inainte sa se lege relatia lor, era foarte greu sa il lase pentru el, cu toate ca il iubea atat de mult si isi dorea atat de mult sa fie cu el mai mult decat orice, pentru ca se completau absolut in orice, pentru ca mereu primea un sfat de la el, pentru ca mereu era acolo sa o sprijine, pentru ca ii pasa de ea mai mult decat orice si oricine in lumea asta.
Inainte sa plece, ea i-a facut 2 promisiuni, pe care a jurat ca si le va tine... ca va face tot ce e posibil, oricat de greu ii va fi, sa se intoarca la el si a doua era sa se marite cu el... Ciudat nu? El a crezut ceea ce i-a spus si chiar si acum crede, cu toate ca e ceva timp trecut de cand s-a intamplat...
El o lasa inca sa copilareasca"
