Femei... part two

Stiu si recunosc... Am ramas dator cu o a doua parte a acestei... probleme ce ne inconjoara zilnic. Intr-o nota de pe facebook, care era undeva pe aici(click), incercam sa apfrofundez acest element al naturii :). Femeia, dupa cum am sustinut de fiecare data, trebuie iubita, trebuie apreciata, respectata, pentru ca, dupa cum spuneam, a avut al naibii de mult de munca pentru a ajunge la acest nivel la care este, la cel de DIVA. Intr-adevar, unele DIVE exagereaza cam mult cand ajung sa constientizeze ca au parte de acest statut si trec la statutul de PITZI... Nu stiu cine a inventat acest termen, insa tare bine l-a mai gasit... Dragi mei barbati... respectati femeile, bineinteles cele care merita, pentru ca veti avea de castigat... Nu doar FIZIC... ci si psihic, emotional. Nu va bateti joc, pentru ca veti ajunge sa se observati ca roata e rotunda si se invarte... si va fi nu prea bine pentru voi cand veti ajunge sub roata...

Mi s-a parut super tare si plin de adevar aceasta scurta animatie... si adevarul e ca majoritatea cam asa patesc... Se dau cocosi, se infoaie, insa la final...  :))



Hai ca v-am pupat.

this is my life, this is my soul... part ten

Aceasta parte este compusa din Directia 5...
Incredibili acesti oameni... Cred ca as putea posta zeci de melodii... Si am sa imi permit nesimtirea de a depasi numarul de 5 melodii... Macar pentru ei, va rog...

This is dedicated to you...

cati si cum?

stau uneori si ma gandesc.. Oare pe cati dintre voi va cunosc cu adevarat? Intrebare banala... Sincer? Am o singura persoana pe care am ajuns sa o cunosc atat de bine, incat nici ei nu ii vine sa creada acest lucru... Ce sunteti voi restul pentru mine? Restul... Sunteti o gasca imensa de oameni ce va laudati si tindeti sa credeti ca toata lumea e prietena cu voi si voi sunteti prieteni cu toata lumea... Dar problema cea mai grava e ca nu e deloc asa... Amuzant poate.. POATE!!! Cica... prietenii adevarati sar in ajutorul nostru si dau dovada de prietenie adevarata atunci cand suntem la greu, cand avem o problema... fizica, psihica, sentimentala... nu conteaza... Atunci incepeti sa va ganditi... WOW!!! Ce multi oameni ma iubesc!!! ce multi oameni tin la mine, carora chiar le pasa! Dar v-ati gandit de ce, pana in acel moment, acesti oameni buni nu au dat nici un semn de viata cand v-a fost bine? Pentru ca voua va place sa credeti ca oamenii acestia sunt buni si le pasa de starea voastra... Stiu ca e bine sa va ganditi ca ei sunt acolo sa va sustina... Insa adevarul este ascuns... Nu vreau sa par ridicol, insa acesti oameni, care deodata au sarit in ajutorul vostru, sau incearca sa va sustina, cel putin asa pare... sunt acolo sa se bucure de raul vostru... realitate cruda...
Probabil va veti intreba care dracu e legatura dintre ciupercile pe care le-am mancat pana acum cu prima parte a articolului... ca o singura persoana am ajuns sa o cunosc... Nu am scris degeaba lucrul acesta.... Nu este nici mama, nici tata, nici sormea... Apropo... servici usor sormea :)) Este cu totul altcineva care mi-a aratat ca ii pasa si nu mi-a demonstrat lucrul asta... E o diferenta intre a arata si a demonstra... de demonstrat nu a avut ce sa imi demonstreze. Pur si simplu mi-a aratat ca a simtit de fiecare data cand imi era greu, lucru care se intampla si in prezent. Si nu ma caut pentru a se bucura de suferinta mea, ma cauta pentru ca isi dorea sa sufere alaturi de mine, pentru ca acelasi lucru se intampla si cu mine... Un prieten adevarat este alaturi de tine la greu, numai cu conditia sa sufere alaturi de tine, sa inteleaga tot ce simti. Uneori se intampla ca atunci cand ai parte de ceva frumos si "prietenii"  sau apropiatii iti sunt alaturi, ei sa fie acolo doar sa critice in spate, sa stea sa observe daca ceea de ce te bucuri tu isi merita efortul... sunt sigur ca vor aparea critici... nu imi pasa, nu ma intereseaza... asta simt asta scriu...

V-am pupat.

Nu stiu feminin

Am ajuns cu o buna cunostiinta, dintr-o discutie banala, la cel mai interesant subiect... "nu stiu" feminin. Rareori acest "nu stiu" inseamna exact asta: ca nu stie. Insa regula este ca, de fapt, "nu stiu" inseamna "nu stiu daca vreau sa iti spun mai mult/nu stiu daca trebuie sa stii mai mult". Uneori inseamna "nu vreau sa (mai) stiu (acum).
Femeia nu va spune niciodata "pana la capat" atunci cand este nevoie; nu spune totu, pentru ca fiecare trebuie sa isi pastreze un element din teritoriul ei in care nimeni nu are voie sa patrunda.
Atunci cand femeia s-a acomodat intr-o relatie de lunga durata si care pare a fi solida, se deaseaza si incepe sa analizeze. Analiza ii ofera material de speculatii unilaterale, de teste secrete, de initiative proprii.
Rezultatele le foloseste pentru a manipula cursul relatiei in favoarea ei. Odata intrata in cursul unei relatii, initial cu drepturi egale, instinctul o face sa preia treptat controlul si sa conduca acel teritoriu. Intr-un cuplu, ceea ce nu este lasat sa stii despre partener te face inferior acestuia, te subordoneaza. Odata intamplat acest lucru, cel care stie mult mai multe despre celalalt, isi incepe procesul de manilupare si dorinta de a conduce.
Uneori femeia ascunde barbatului diverse lucruri si incepe procesul de manipulare pentru a-l proteja pe acesta, sau pentru protejarea cuplului. Este posibil ca scopul sa nu fie unul rau, sa fie chiar nobil, insa da dovada de lipsa de corectitudine, pentru ca odata ce este un cuplu, ambii parteneri ar trebui sa stie fiecare problema, ar trebui sa comunice constant starea problemelor, starea lucrurilor. Astfel ambii ajung sa se protejeze reciproc, sa existe acea transparenta teoretica intre ei. Insa femeia intotdeauna va fi cea care va stabili regulile si limitele. Mereu va avea un atu, cand va folosi acest termen, "nu stiu", pentru ca va lasa impresia ca ea este cea neajutorata, cea nehotarata, astfel, facand barbatul sa para cel care are totul sub control. Cand vine vorba de copii, femeia va actiona imediat in momentul in care va fi suspicioasa de un lucru, insa in cazul partenerului, va sta la panda si va astepta...
Cica se spune si tind sa cred ca este adevarat... ca putem face lucruri pentru oameni, insa nu IN LOCUL LOR, atunci cred ca cel mai corect ar fi sa nu ne apucam sa gandim in locul lor...
Stiu ca suna un pic misogin acest articol.. Ciudat este ca discutia a fost cu o FEMEIE. Daca avem aceasta parere despre femeile ce se comporta astfel cu barbatii in cuplu, atunci ce se intampla cu femeile care sunt intr-un cuplu cu alta FEMEIE?

V-am pupat.

vice-versa

Ce ma amuza e ca ne...vorba aia... "ne certam" ca apoi sa ne impacam. Incercam sa ne enervam unul pe celalalt insa nu prea ne iese... Mai mult de atat, cand unul incearca sa il enerveze pe celalalt, cel ce ar trebui sa fie enervat la culme, se amuza copios... si vice-versa. Incercam sa ne folosim de tot felul de tertipuri pentru a ne minti ca da dom'le... imi pasa, dar vreau sa crezi ca nu imi pasa ca poate asa te enervezi si nu imi mai spui nimic...

Post pe care nu il intelege nimeni.. :)) Pentru asta am sa va pun o melodie frumoasa, care descrie treaba exact asa cum este :)

sentimente

De ce au fost inventate sentimentele? Pentru a ii face pe oameni sa fie fericiti sau sa sufere? De cele mai multe ori sentimentele ne fac fericiti, insa intr-un final, daca nu stii sa le ingrijesti te fac sa suferi. De ce sa suferim? Cand sa suferim? Pentru ce si pentru cine sa suferim? Cel mai des se intampla sa suferi cand iubesti, cand iti doresti atat de mult sa faci fericit pe cel care stii ca iti este menit sa fie al tau, insa nu reusesti sa il ai alaturi... Hai sa fim oameni si sa dam dovada tuturor ca sentimentele nu sunt facute pentru a face pe cineva sa sufere, pentru ca la randul nostru suferim si noi. Nu e mai frumos cand e armonie si fericire si liniste in jurul nostru? Hai sa incercam sa fim mai buni decat credem ca suntem... nu dam nimanui in cap si nici nu decadem in fata nimanui...

V-am pupat

Simple ganduri

Cine ma viziteaza in singuratatea mea da dovada de a-mi fi prieten. Oamenii mari au facut averi, razboaie, au construit castele, au facut copii... Numai eu nu am facut nimic deosebit... Mint... Am pierdut aproape totul. Regretul de a nu fi facut aproape nimic devine incetul cu incetul o sursa de voluptate... Intr-adevar... sunt si alti oameni sub vraja acestui narcotic. Lumea le spune simplu... Ratati. In fond, a realiza inseamna a apuiza... "am facut". Maine de vei privi in urma vei realiza ca realizarea ta are nenumaroase scaderi si vei fi nemultumit. Daca sunt fericit pentru tot ce am realizat? Cred ca e prea mult spus. S-ar putea nici sa nu stiu ce e fericirea, dar pot sa va spun ca de multe ori am fost foarte multumit.

Se mai spune ca iubirea aduce singura fericire. V-ati gandit vreodata la aceasta vorba? "pacat ca tineretea e data pe mana copiilor..." Cred ca viata ar trebui traita invers... Oamenii sa se nasca batrani si sa moara tineri. Tineretea ar veni la sfarsit ca o incoronare a vietii. In felul acesta fiecare dintre noi ar astepta cu dragoste ziua de maine. Nu conteaza viata mea sau a altora ca mine, conteaza vietile care incep acum. Cei care inceoeti viata acum mergeti fara elan, fara ezitari. Sa nu va intrebati ce e bine si ce e rau, ce e moral sau imoral. Traiti-va viata cum vreti, asa cum va place, iar in ziua in care goana va inceta datorita anilor, va asigur ca nu veti regreta nimic.

Din fericire pentru mine oamenii foarte destepti sunt foarte rari. Ati observat cat de coplesitor este numarul prostilor in lume? Nu radeti... Nu ii dispretuiti. Prostii sunt necesari oamenilor inteligenti tot asa cum oamenii cinstiti sunt necesari excrocilor. Prostii calmeaza si odihnesc inteligentele obosite. Grav este cand sunt prea mult sau prea prosti.

Viara se poate face in mai multe feluri... e ca un peisaj care poate fi facuta in pastel, acuarel, uleiuri sau creion... negru pe alb. Unii is construiesc viata din munca, vise, dragoste, altii le amesteca...

Imi voi incheia articolul cu o simpla si umila fraza... "Cate zile voi mai fi, cate zile voi trai, jur ca nu am sa mai iubesc pana nu am sa o gasesc..."

V-am pupat.

this is my life, this is my soul... part nine

Astazi o parte din viata mea, din sufletul meu va fi completata de baietii astia minunati de la Boyzone. Pacat ca s-au despartit, pacat ca Steve a decedat.. Asta este cursul vietii pe care el si l-a ales. Eu mi-am ales cu totul alt curs si am sa merg pe el si pana in panzele albe si nimic nu ma va face sa renunt la ceea ce mi-am propus. In momentul in care simti ca merita sa lupti pentru ceea ce simti si simti din toata inima acest lucru inca din prima zi, nu renunti niciodata... Nu exista imposibil in ceea ce mi-am propus, nu exista NU. Hai sa dau drumu la treaba ca sa nu mai lungesc boala ca sa coaca poama...







Am inceput si am terminat cu 2 melodii superbe, ce merita a fi ascultate oricand... Chiar daca ploua, chiar daca e soare...

Hai ca v-am pupat.

Curry

-Relatia noastra este ca o dependenta... Este ca...
-Niste droguri foarte bune?
-Nu, ca mancarea indiana Vindaloo. Curry indian extrem de iute pe care il fac cu ardei iuti.
-Nu m-am gandit ca poate crea dependenta.
-Este abrupt si enervant sa te manifesti mult prea tare. Precum Curry Vandaloo. Si atunci cand esti innebunit dupa curry, daca mananci prea mult, iti termina cerul gurii. Si atunci nu o sa mai vrei curry pentru o lunga perioada de timp. Dar te trezesti intr-o zi, gandindu-te: " Doamne cat as vrea niste curry!!!",
-Eu pentru tine sunt Curry, la fel cum si tu pentru mine esti Curry...
-Atunci vreau o portie de Curry care sa am tina toata viata...

socializarea din zilele noastre

Am ajuns sa fim o natie de terminati... Toata ziua, tot ce stim e Facebook... Suntem parca teleghidati ca primul lucru cand deschidem calculatorul, dimineata, sa intram in browser si sa deschidem FACEBOOK, dupa care Yahoo Mesenger, Winamp si... inca vreo 2 programe care probabil ne trebuie, fiind obligati sa le folosim... Insa cel mai important ramane facebook-ul, acest virus care ne-a invadat vietile personale cat si profesionale. Ce ati face daca s-ar inchide facebook-ul? Ati reveni la HI5? sau ati trece pe Tweeter, Tagged si alte porcarii de genul asta? Am incercat sa sterg pagina mea de facebook si supriza... nu vrea sa se stearga!!! Exact ca si cea de pe hi5 de altfel... Se dezactiveaza contul, insa nu se sterge definitiv... Bah... Daca eu nu il mai vreau, de ce dracu il pastrati? In speranta ca o sa il mai utilizez vreodata? Poi normal ca e posibil sa il mai uitilzez... dar nu pentru ca vai... imi era asa un dor nebun... doar pentru ca il stiu ca este acolo... Si din pura curiozitate vreau sa vad daca mai functioneaza... Dar nu stiu de ce ma consum de fapt... Am vreo juma de an de cand nu am mai intrat pe hi5... Deci ma tin tare :))

Hai ca v-am pupat...

this is my life, this is my soul... part eight

Today's part...

Backstreet Boys - More Than That

Vezi mai multe video din muzica


Backstreet BoYs - I Stiil

Vezi mai multe video din muzica


Backstreet Boys-Shape Of My Heart

Vezi mai multe video din muzica


BACKSTREET BOYS--ANYWHERE FOR YOU

Vezi mai multe video din muzica


Backstreet boys-Incomplete

Vezi mai multe video din muzica

Mofturi/motive

Sincer, in momentul in care vad atat de multe mofturi copilaresti, de fapt nu le numesc mofturi in totalitate... mai mult le-as spune motive copilaresti, mi se ridica parul in cap si imi vine sa o iau de nebun... Daca eu spun una si buna si te lauzi ca ai inteles tot ceea ce am spus, de ce puii mei e atat de greu sa accepti realitatea? De exemplu seara imi spui ca asa e, ca tot ceea ce am spus este adevarat, ca dimineata sa imi dai cu bata-n cap, ca intr-adevar, ai inteles, nu ai uitat si constientizezi ce am spus, insa NU POTI pentru ca NU AI CUM, care de fapt se transforma in NU VREI. Nu exista NU POT si NU AM CUM. Aceste 2 negatii foloseste-le numai in situatii supra omenesti... Mai degraba spune NU VREAU si atunci chiar ca ai spus tot... dar... Ma rog...
Parca ma zgarie pe mine pe creier de acuma... de cate ori tot am zis si am zis si am zis... Frate... cand ti-e a face un lucru, fa-l dracului din inima si nu te juca in nici un fel. Daca iti doresti cu adevarat sa pornesti pe un drum, ia si te tine de el... Dar aca tu simti ca drumul ala nu e bun si iti apare altul care e luminat si frumos... de ce dracu nu  o iei pe acolo? Pentru ca tie iti place sa suferi, pentru ca iti place sa iti faci rau... Ca doar ce isi face omul cu mana lui se numeste lucru manual...
M-am descarcat... pana data viitoare...
Hai ca v-am pupat

this is my life, this is my soul... part seven

Incep cu cateva cuvinte...
As fi vrut sa adaug in categoria this is my life, this is my soul pe Pink, sa fac sa fie Pink night... dar o sa merg pe mana lui Robbie... am incredere mai multa in el ca va reusi sa faca un lucru bun. Asupra mea chiar au efect aceste melodii, acum nu stiu daca intereseaza pe cineva daca au un efect pozitiv sau negativ.. important e ca au... asa ca sa-i dam drumu :)

Mesaj oficial

De dimineata m-am trezit cu o pofta sa plec... Toata noaptea m-am gandit la acest aspect, lucru pentru care nu am putut dormi... Cu gandul la diverse lucruri, am asteptat sa treaca noaptea, in legea ei... Si dimineata mi-a venit o idee, prin care am reusit sa compensez cu doar 50% ceea ce ar fi trebuit sa fac. Totusi ma bucur ca am reusit sa fac acest lucru. De restul urmeaza sa ma ocup cat de curand.
Vreau sa va prezint un plan de actiune intre 2 parti, care au parte de un hop... Da o sa treaca el si asta ca asa e in viata. Cu cat e mai greu razboiul, cu atat e mai dulce victoria finala... Dar sa lasam vorbaraia si sa va prezint planul de executie:

Stimata colaboratoare, pana pe data de 28.02.2010 inclusiv, veti avea accesul interzis in contactarea numerelor de telefon aferente ramurilor self care, love care, feelings area. Aceasta decizie a fost luata in urma problemelor de comunicare intre serverele societatii noastre cu cele ale societatii dumneavoastra. Mentionez de asemenea ca veti avea accesul interzis la retelele de socializare, la serviciile de instant messaging cat si la mesajele de tip text. Ne cerem scuze pentru acest inconvenient si va dorim atat un final de saptamana excelent, cat si un final de luna de asemenea excelent. Semnat, director executiv al corporatiei weneedtobetogetherforlife Romania.

Hai ca v-am pupat.

P.S. Dragilor... Puteti lasa comentariile dorite aici si nu pe facebook la shortcut... Daca vreti:))

this is my life, this is my soul... part six

Pantofi VS Balerini

Chiar mi-a placut enorm ce a iesit azi pe drum si am decis sa postez si aici... Ca cine stie... Maine a mai da dracu peste mine si oi crapa si mi-or desfiinta astia contul de facebook :))Ba ca tare multe prostii mai scot din cap si pe gura... Observ cu stupoare ca starea de spirit a unora este la pamant... Nu ca a mea ar fi diferita... Insa!!! Eu cand vreau sa fac ceva fac... Nu incep sa ma plang ca nu am cum, ca nu pot sa fac, ca e prea tarziu sa fac ceva... Am zis ca plec? Am plecat, pt ca asta mi-am pus in cap sa fac si nu a avut cine sa ma opreasca... O comparatie cu viata pe care o ducem unii dintre noi, mi-ar iesi destul de repede si fara sa stau prea mult pe ganduri... Stiu ca ti-am explicat odata aceasta comparatie... Dar o mai fac odata, caci atunci nu a fost in scris, si tre sa fie si in scris, sa fie oficial... Viata ta e o pereche de pantofi pe care, cand i-ai vazut in vitrina, prin geamul exterior, ti s-au parut a fi cei mai superbi pantofi, ai crezut ca se vor aseza atat de bine pe piciorul tau, incat nu ai stat pe ganduri si ai reusit sa ii cumperi, printr-o comanda mai mult telefonica, pt ca in orasul tau nu erau pe stoc, asa ca i-ai luat din alt oras. O perioada de timp atat de mult ti-au placut pantofii, incat i-ai purtat destul de des. Toate bune si frumoase. Dupa un timp ai ajuns sa ii porti zilnic, pentru ca traiai cu impresia ca sunt pantofii perfecti si ca ii vei purta o viata... Insa dupa un timp au inceput sa te roada, sa te oboseasca, sa iti produca rani, rani ce treceau fizic, dar in sinea ta stiai ca daca ii vei nai incalta, iar te vor rani. cu toate astea ai mai continuat sa ii mai porti... Mai rar, dar i-ai mai purtat. Intre timp, te plimbai pe strada si ai trecut prin fata unui magazin, unde, in vitrina exterioara, ai vazut alta pereche de papucei... O pereche de balerini dintr-un material bleumarin care ti-au picat la inima din prima secunda. Erau atat de frumosi, aveau o inima mare pe ei si ai zis ca vrei sa ii probezi... Parca s-au lipit de picioarele tale si parca isi doreau sa nu mai fie descaltati... Ti i-ai cumparat si ai inceput sa ii porti. Iti dadeau o stare de bine, o stare de confort, o stare de siguranta cand faceai fiecare pas... Ai zis totusi sa mai incerci sa porti ceilalti pantofi, poate s-a mai inmuiat materialul, poate totusi sunt pantofii pe care i-ai cautat toata viata. Ai plecat fericita de acasa... Au inceput sa te roada atat de tare si simteai ca iti fac iarasi aceleasi rani, insa ai spus ca esti puternica si ca rezisti... Cand ai ajuns acasa, picioarele iti sangerau, ti-au facut mai mult rau decat alta data... I-ai luat, te-ai uitat la ei si i-ai aruncat... Acum ai doar balerinii tai preferati, pe care ai facut bine ca i-ai probat. In continuare mergi la fel de sigura, la fel de fericita. Acestia chiar te vor tine toata viata, pentru ca ei au grija de tine si tu ai grija de ei. Ti-au promis acest lucru, ti-au promis ca te vor duce pe cele mai sigure drumuri, pentru totdeauna... Interesant nu? Si adevarat in acelasi timp... Oricum stiu ca mereu am avut dreptate cand a venit vorba de lucrurile marunte... Eu am mai multe vorbe... Unele le-am auzit, altele le-am nascocit chiar eu... In viata lucrurile marunte fac diferenta. Ce e frumos, e ca aceste lucruri marunte formeaza un tot unitar si nu vor putea vreodata sa dispara sau sa se evapore... Este adevarat, este posibil sa se micsoreze, insa ce e minunat, fantastic chiar, e ca alte lucruri marunte le vor inlocui pe cele care nu vor mai fi... Diferenta dintre poveste si realitate e ca ceea ce am scris eu mai sus nu e poveste, e pura realitate...

Subiect fara subiect

Am revenit pe meleaguri moldovene... Dupa cateva sute de kilometri, am ajuns acasa... Habar nu am ce vreau sa scriu :)) Dar daca as sta sa ma chinui... cred ca imi fac un subiect pentru aceasta seara. Vreau sa pun pozele pe facebook... Nici nu ma gandesc sa le aleg... le pun pe toate acolo la kilogram caci sunt extraordinare toate... si nu incerc sa ma laud... pur si simplu peisajul este parca rupt din basm... Aveam o idee asupra unui subiect dar am uitat-o... A da!!!
Maine mare zi mare... Numai in mintea mea creca... Stau si ma intreb de ce dracu nu am vazut la televizor, de ce nu am auzit prin magazine sau prin alte locuri nimic legat de ziua de maine... Maine cica e zi romaneasca de iubit... Dar noi, romansi retarzi ce estem... de ce sa tinem o zi inventata de noi? Las ca is mai frumoase alea ale americanilor... Cum spunea fratele Chirila..."Americanii's de vina, futu-i in gura sa-i fut"... Va doresc la toti sa va iubiti mult... Iubiti-va in fiecare zi ca si cum maine ar fi ultima, iubiti-va sincer, iubiti si nu doar incercati sa crederi ca iubiti... Daca simtit ca locul vostru nu e acolo unde sunteti, nu stati... Plecati si indreptati-va spre locul ce va cheama, spre inima ce va cheama, caci nu veti regreta... Hai ca o dau din nou in alte lucruri si nu cred ca ar trebui, pentru ca ma gandesc ca pot supara diferite persoane ce intra pe aici sa piarda vremea, in speranta ca vor gasi iar ceva deranjant de citit...

Pe aceasta cale vreau sa multumesc fanilor mei, managerului meu, familiei mele si nu in ultimul rand vreau sa ii multumesc lui Dumnezeu.

:)) Ce tare suna asta... Dar mai tare suna cand te auzi in boxe de mii de watti si ai mii de oameni in fata :)) Nu stiam cum sa fac introducerea pentru melodia pe care vreau sa o dedic...

this is my life, this is my soul... part five

This is Dana... Lovely

Post de dimineata...

Post de dimineata... Titlu care a venit la intamplare... Nu puteam sa incep ziua cu o alta stare de cacao:)) chiar daca am un ciudat sentiment ca asa va fi... Ma rog... Sa lasam vaicarelile pt mai tarziu ca acum tre sa scriu alte ciudatenii... Treaz? Dela ora 4, cum se intampla de altfel cam in fiecare zi... Nu am somn pt ca de fapt nu zic de ce... Stie de ce... Pardon vroiam sa zic de ce. De pe la ora 4 am stat cu ochii in tavan si am numarat centimetrii de tavan. Ca un om harnic care edte eu, am pornit de dimineata la drum ca omul ce devreme se trezeste, nu mai are somn:)) de fapt era departe ajunge. Destul de aglomerat traficul in Brasov la ora asta. E miercuri, aproape mijlocul saptamanii. Lumea se mai duce si la munca, nu freaca mentosana pe drum ca mine... Invidiosilor:))
M-am trezit cu Dana in urechi... Adica trezit de-a binelea ca pana sa ajung la performanta asta, am baut 3 cani cu cafea si am fumat vreo 9 tigari, cate 3 la fiecare cana...



Foarte frumoasa melodia... Da nu stiu ce pastele masii ca imi curgea un ochi cand o ascultam... Sau amandoi... Nu mai retin exact.
Hai ca v-am pupat...

stare...

Tare ciudata a mai fost ziua de azi... Astazi au fost 3 etape, din care 2 identice. Worst day ever, best day ever, worst day ever... Motivele nu le voi insirui... Pur si simplu e o simpla concluzie... Dar ma bucur ca am ajuns in Poaia, ma bucur ca mi-a ajuns in urechi dulcele sunet ce ma linisteste... Dar nu ma mai bucur ca sunt conditionat sa il aud doar... Ca sa zic asa... Temporar si nu ma bucur iar, ca ma doare piciorul... Gura mamii lui, ca imi vine sa il scot, sa il tai, sa...nu stiu ce sa ma mai fac cu el... Da de fapt eu stau si ma gandesc... De ce puii mei ma plang pe blog despre problemele astea ale mele? Intr-adevar... Ma linisteste cand le scriu... Insa nu vad ce efect ar avea asupra altor lucruri, asupra altor personalitati... Ehhh... Asa suntem noi moldovenii... Ne place sa ne expunem ideile, sa aratam lumii intregi ca si cat si cum iubim, ca si cat si cum suferim... Dat dupa cum se spune, tot raul spre bine. V-am pupat

Poiana...

Am ramas oarecum marcat de ceea ce am gasit in poiana... Nu am mai fost aici de vreo 10 ani... Insa nu am fost niciodata iarna, nici macar in Brasov. Orasul nu mi s-a parut a fi prea diferit fata de cum era in vara... Poate pentru ca nu era zapada cum e de exemplu in Poiana... Dar tot ramane orasul meu de inima. Ieri am batut la pas cam tot orasul si atat de minunat ce e... Insa e urat cand mergi undeva, indiferent de locatie si trebuie sa mergi singur... Nu ai cu cine schimba o vorba, nu ai cui ii arata tot felul de lucruri ciudate/comice pe care le vezi... Insa asa m-am invatat... Va trimit tuturor cativa fulgi de zapada si atat... Nu pot sau mai mult decat sincer, nu vreau sa va trimit nici o firmiyura din singuratatea mea... Si am o cantitate destul de mare:)). Valeu... Mai am 3% din baterie... Ca deh... Iphone-ul e telefon de tinut in priza:)) eu ma intorc la cafeluta mea, din puii mei ca nu stiu cum se cheama locul... Atat am tinut minte, ca e pub:)) o sa ii fac o poza sa nu uit numele:)). Mai trag o raita prin zapada, dupa care ma indrept spre casa ca dimineata tre sa pornesc la drum spre moldavia... As fi vrut sa merg la mare... Dar e frig si nu stiu daca mi-ar placea cum as gasi-o... Asa ca o las in zbuciumul ei, cu valurile ce topesc zapada de pe plaja, insa ii promit ca o sa merg la ea, sa ma imbratiseze, sa ma asculte si sa imi sopteasca cuvinte frumoase... Cred ca incep sa o dau in melancolii... Hai ca v-am pupat si te-am pupat, ai grija de tine. Restul... Va descurcati voi. :)

Postare

Ce inseamna cand cineva incearca sa iti impuna sa nu mai vorbesti desprea ea? Nu te iau toti dracii si incerci sa iti pastrezi calmul si preferi sa inchei conversatia ca sa nu te enervezi si mai tare? Ma rog... Am fost mai dur un pic in exprimare... Asa... Aveam ideea asta in cap si nu stiam cum sa o expun... Dar ca o alta idee(ma pierd in idei din cate vad) ce rugaminte am... Daca eu vreau sa scriu, lasa-ma sa scriu despre ce am pe suflet ca nu vreau sa tin in mine aceste lucruri... Faptul ca subtiez problema, e ceva ce trebuie sa fac... Insa trebuie intr-un fel sau altul sa imi descarc sufletul... Tare complicat de explicat... Dar ideea principala e ca nu ma voi opri din scris niciodata, chiar daca nu vom mai comunica... Pt o perioada, sau pt totdeauna... Nu am de unde sti... V-am pupat

Starea mea de azi... De cacao

Cica azi nu am scris nimic... Din pacate starea mea nu imi permite sa fac asta... Adica nu atat de mult cat mi-as dori... E greu sa incerci sa scrii despre lucrurile pe care le simti, mai ales cand stii ca e posibil sa fii urmarit ca sa zic asa... Insa e si mai greu cand incerci sa scrii despre ceea ce simti si cam tot ce reusesti sa construiesti se naruie... La urma urmei nu prea reusesc eu sa ma pricep la cuvinte mieroase... Imi dau silinta uneori sa imi iasa bine... Dar cred ca atunci cand esti asa cum te-ai invatat sa fii, sincer cu tine, dar si cu cei din jur, e mult bine, atat pentru tine, cat si pentru ei... Dar asa ne loveste viata uneori din toate directiile, imcat crezi ca nu te mai poti misca dupa o asemenea lovitura... Insa ii multumesc celui de sus pentru puterea pe care mi-a dat-o sa rezist in fata oricarei provocati... Si sincer in ultima perioada am avut parte de lucruri carora altii nu ar fi reusit sa le faca fata...
Atat de mult imi doresc sa dau timpul inapoi cu 2 ani de zile... Daca as putea face asta, stiu ca as face cel mai bun lucru din viata mea... Insa cand nu stii sa deschizi ochii la timp, e al dracului de greu... Insa cand ai parte de unele lucruri si incerxi sa ii inveti pe cei din jur ca cel mai bine pentru ei e sa invete din greselile tale, ca tu ai fost prost si nu ai avut destula minte incat sa faci ce trebuie pentru tine, devine ca o obligatie morala... Dar dupa cum obisbuiesc sa spun, loveste-te de pragul de sus sa il vezi si pe cel de jos... Si daca tot nu se intampla asta, ridica-te in pusca mea pe varfuri ca ai sanse de reusita mult mai mari...

Da!!! Recunosc... Am baut putin... Insa ceea ce spun e din suflet, chiar daca e lipsit de logica... Insa dupa cum se spune, omul la bautura spune adevarul... O sa revin cu completarile potrivite la timpul potrivit... V-am pupat

critici

Am observat cu stupoare un lucru... ca am ajuns sa fiu criticat pentru felul meu de a fi... De ce??? WTF people... nu voi zice get a life pentru ca risc sa primesc eu replica aceasta inapoi... insa... lasati-ma sa scriu ceea ce am pe suflet, ceea ce imi vine in acel moment sa scriu... OK... or fi lucruri care plictisesc pe unii... insa nu inteleg... Daca apare un film prost si dintr-un numar de 1000 de oameni 2 sunt plictisiti, oprim filmul? Nu prea cred.. Nu iti place, nu citi... Sau citeste pana la final, insa nu imi atrage atentia dupa aia... Ma rog... M-am descarcat...
Starea mea de spirit este cam egala cu zero, poate putin cu - in fata... insa trece... Dimineata pornesc la drum, ma duc sa ma arunc cu capul in zapada :))
Hai ca v-am pupat

this is my life, this is my soul... part four

fragment... de dragoste

atat de mult mi-a placut, incat mi-a ramas intiparit in minte, port zilnic cu mine aceste cuvinte, mi le repet in gand, in speranta ca ajung acolo unde trebuie... prin intermediul noului meu... sa ii zic hobby... dar de fapt nu este hobby... e mai mult o necesitate pentru mine, le las si aici, le arunc intr-o dezordine aranjata...

"Si ai sa citesti zilnic de acum inainte, luni, ani, secole, ceea ce se petrece in sufletul meu, daca nu vii sa imi iei mainile si sa descoperi in ochii mei marea dragoste pe care mi-ai sadit-o si pe care nu poti sa o farami orice ai face, pentru ca este opera ta, nu a mea..."

Femei... part one

incercam sa gasesc un subiect pentru un articol... Nu am reusit... asta pana m-a contactat Bogdan pe messenger si mi-a dat un link... Se pare ca el l-o fi primit de la Ollie sau invers... cine stie exact... Se pare ca lor le era rusine sa il posteze pe facebook de exemplu...
La ce ma refeream eu suna cam asa...




Chiar daca ce zice nea Caisa asta e invatat pe de rost, de fapt acest monolog face parte dintr-o piesa de teatru, numita "Decalogul după Hess". Cand stai si asculti ceea ce spune, ti se pare destul de amuzant... insa va invit sa cititi si daca, dupa aia, vi se pare la fel de amuzant, trageti-ma de maneca... Mie nu prea mi s-a mai parut amuzant... 
"Femeia, ca si evreul, e un produs secundar al evolutiei umane. Ca si tiganul, iubeste muzica, dar numai in masura in care acea muzica ii permite sa danseze. Creierul femeii, ca si al negrilor, este cu cel putin o treime mai mic decit al barbatului. Femeia nu este la fel de puternica, de inalta, de abila ca barbatul. Femeile nu vor putea practica niciodata anumite meserii, ele nu vor putea fi niciodata mineri, piloti de avioane, soferi de curse, nici macar bucatari profesionisti. Oricit de bine ar gati o femeie, barbatii sint cei mai mari bucatari, asta se stie. Femeile nu au ce cauta in arta. Femeile nu stiu nici sa scrie, nici sa picteze, nici sa compuna muzica, decit la nivelul lejer al intretinerii unui mediu placut in casele lor. Femeile ar trebui tinute in casa. Ele sa-si vada de educatia copiilor lor, desi cei mai mari educatori, tot barbatii au fost. Femeile sint incapabile de abstractizare.

Femeia este facuta numai pentru procreare, asta se vede clar din dispozitia anumitor organe in trupul ei. De aceea, femeile sint stapinite de sentimente, pe cind barbatii -- de ratiune. Femeile iubesc sexul, de aceea nu trebuie lasate sa exagereze. Femeile, ca si ciinii, trebuie tinute la respect cu mina forte. Ca si ei, ele trebuie dresate de mici. Fetitele, mai ales, sint niste animale foarte periculoase. Nu va lasati fermecati de dragalasenia lor. Se vor transforma in niste mutanti, circotase, rele de gura, cicalitoare, se vor ingrasa si le va creste par pe fata lor cea astazi atit de dulce, sinii le vor cadea si vor face varice. Trebuie sa vedeti in orice fetita, femeia care va deveni nu peste mult timp.

Din pacate insa, statistic vorbind, femeile traiesc mai mult decit barbatii. Asta mai ales fiindca femeile nu se sinucid aproape niciodata. Ele nu sint capabile sa asimileze valoarea, nu stiu ce inseamna curajul, demnitatea, onoarea, discretia, modestia, controlul, fermitatea, munca, suferinta. Femeile nu sufera, ele mimeaza suferinta. De aceea, spre deosebire de barbati, stiu foarte bine sa plinga.

Femeile ar trebui inchise in rezervatii. Ar trebui hranite, ajutate sa se dezvolte, aduse in conditii bune pina la o anumita virsta, ideala procrearii. Pe urma, pe la 40-45 de ani, odata ce si-au terminat menirea, ele ar trebui eutanasiate cu blindete. Orice barbat ar merita sa aiba in patul lui, tot timpul, femei intre 15 -30 de ani. Cele peste 30 ar fi date barbatilor care nu mai pot procrea, ca sa se mai distreze si ei cu ceva. Nici o femeie peste 40 de ani nu merita sa mai traiasca. Ele nu aduc decit nefericire barbatilor lor si ii impiedica sa traiasca linga exemplare tinere ale speciei.

Femeile nu se deosebesc intre ele. Nu conteaza ce alegi, pina la urma tot acolo ajungi. De aceea, n-are nici un rost sa preacurvesti."

Am ajuns la un punct pe care il ador, la un punct pe care il iubesc... FEMEIA... Insa asta va fi urmatoarea mea tema...

V-am pupat

Inventivi sau nu?

cine naiba a spus ca romanii sunt inventivi? Sa-mi bag piciorul ca mare dreptate a mai avut... In una din zilele mele pline de succes (adica o stare de plictriseala incurabila), m-am dat si eu ca omu pe Youtube... Cautand ceva interesant care sa imi atraga atentia, am ramas blocat... Primul lucru care mi-a venit in minte a fost... WTF???
Si asta e cam ceea ce am gasit...



Ce parere aveti? Nu-i asa ca suntem o tara de mecanici/informaticieni/hakeri(astia sunt bad boys of IT)/ingineri? Dar ce folos? Ca si asa tarisoara noastra se duce de rapa :)) Dar ce mai conteaza? Oricum Nostradamus a prezis the end of the world in 2012... Asa ca baieti... Chill... Oricum o sa murim :))

Hai toate bune

La Mall

Am marea "placere" de a sta si a analzia zeci de oameni zilnic si ma minunez de ceea ce vad in unel;e cazuri... In mall, cel putin eu, merg doar in cazul in care vreau sa imi cumpar ceva, sau vreau sa merg sa mananc, asta daca nu imi e prea lene sa stau sa arunc ceva in tigaie acasa...
Am observat ca unii vin in mall doar la plimbare, sau ca si cum ar merge in parc.... Nu zice nimeni sa nu mergi in mall ca sa bantui prin magazine, caci oricum de cumparat nu vei cumpara nimic... pentru ca deseori preferi mallul de sub podul de la piata nicolina, sau standurile din siraj... Nu ca multa marfa pe care o gasesti acolo nu ar fi si in mall... Dar cand ii vezi pe unii de exemplu, cu sacose de la ZARA ca se plimba prin mall... Prima impresie e ca ei chiar au cumparat ceva... Insa, cu stupoare, am observat cu ochii mei ca nu e chiar asa, cel putin de fiecare data... 3 mandre tinere, toate cu sacosele de hartie de la ZARA, impopotonate mai ceva ca pentru anul nou, mergeau una langa cealalta, precum e mari dive... Le observ ca isi cautau un loc unde sa se aseze, sa isi etaleze sacoselele... Intamplator am trecut pe langa ele... ca doar nu era sa le urmaresc... fetele mele dragi aveau sacoselele lor de la ZARA pline cu... ZIARE MOTOTOLITE!!! Deci... unde incadram aceste specimene? In clasa PENIBILULUI? Chiar la cel mai inalt nivel as clasa... Pe romaneste suntem atat de rupti in cur, de foame si de bani, insa ne luam pe noi hainele de duminica si mergem la mall sa ne afisam cu sacoselele de ZARA... Sau sa stam pe bancutile din mall ca sa ne vada lumea, ca acasa in pat sau in parc nu putem sta...
O simpla dedicatie pentru acele persoane care se incadreaza in exemplul dat de mine...



sau


Cassa Loco feat. George Hora - La Mall

Asculta mai multe audio diverse

this is my life, this is my soul... part three

this is my life, this is my soul... part two

this is my life, this is my soul... part one

We will have a five list songs every time i feel we have to... The very best

o simpla stare...

Astazi de dimineata m-a luat asa o stare... sa ii spun de doi lei sau sa ii spun de tot cacatul? Cum suna mai elegant? De ce? Pentru ca astazi, noi romanii, sarbatorim una din sarbatorile de carton cu care ne mandrim atat de tare... Sunt linistit totusi ca nu trebuie sa imi bat capul cu flori, bomboane si alte giumbuslucuri... Obisnuiam sa iau si eu asa... de bun simt un buchet de flori inainte, insa tot mai bine ma simteam si mandru pe deasupra cand luam flori intr-o zi fara nici o semnificatie... Dar sa trecem peste sentimentalisme ca...e mai bine :)) Sunt satul de toate melodiile care mi-ai sunat azi in urechi... Numai melodii de dragoste, numai voci dulci, numai cuvinte si expresii siropoase... Haideti fratilor... ati innebunit? O da... si ce ma amuza si mai tare, aici o sa incerc sa dau un exemplu general... el, care nu are nici o treaba cu sentimentalismele, astazi o sa fie atat de... IUBITOR si o sa iti ia flori, bomboane, eventual daca iti ia si vreo jucarie de plus... asta e... tre sa stai cu picioarele in tavan toata noaptea... :)) Scuzati doza de magarie, dar nu m-am putut abtine... Frate... nu fi atat de idiot ca dai in gropi. Daca vrei sa fii intr-adevar cum AR TREBUI SA FII, ia si fii la fel every day ca nu dai dovada de a fi vreun tantalau, ba din contra...
Dar sa revin la... habar nu am la ce... Sa revin la starea pe care o prezentam mai sus... de fapt am prezentat-o si in celalalt post... nu o mai prezint :)) O sa revin cu alte completari in cazul in care simt ca e ceva de completat...

SF Valentin... NOT

Am ajuns o tara de falsi... O tara de oameni carora ne place sa copiem tot ce vedem in jur... pentru ca romanilor le place sa pupe in fund... Exemple? cu sutele... dar il aleg pe cel mai clar... ziua de maine... Marea "sarbatoare" pe care am "importat-o" de la fratii nostri de peste ocean, americanii... ca deh... acolo e tara tuturor posibilitatilor... Ce este acst SF Valentin de fapt? Este o mare tentativa de... de deschidere a inimilor noastre, de a arata adevarata dragoste pe care o purtam pentru cel de langa noi, pentru a arata cat de mult il/o iubim, pentru a-i arata ca este sufletul pereche... Ma leshi??? Cum spune o prietena de-a mea... Hai sa fim un pic oamenii cu coloana verticala... Chiar cineva mai crede in porcariile astea? Vai... declara-ti dragostea de SF Valentin... arata-i iubirea de SF Valentin... Du-te la florarie si cumpara un buchet mare de trandafiri rosii, eventual sa fie si in forma de inimioara... da sa vorbsti cu florareasa sa ii puna asa... mai infloriti ca sa para mai multi ca te rupe la portofel... Mergi si la market... vezi ca pe acolo pe culoarul principal ai sa gasesti un stand cu parfumuri... scuze... tentative de parfum, copii fidele ORIGINALE, care, garantat, sunt mult mai persistente decat originalul in sine... Dar sa trecem peste aceste elemente ale postului, care au o tenta jenibila...
Fratele meu alb... dupa cum spunea Bogdan... Daca vrei sa ii dedici dragostea ta eterna si sa ii spui ca o iubesti ... fii si tu cu bun simt si spune-i zilnic acest lucru... Te doare gura? nu cred... Nu fi atat de cretin si ii cumpara flori sau cadouri numai la ocazii speciale...(gen ziua ei, Craciun SF Valentin, Dragobete... altele nu imi vin in cap...) Nu iti cere nimeni sa ii cumperi camioane cu flori zilnic... dar o floare la 2, 3 zile sau macar o data pe saptamana face mult mai mult bine decat ti-ai putea imagina... Cadouri? Poti renunta la ele cu toata increderea... aici ma refer la ursuleti de plus cu inimioare, la perne in forma de inimioara... Daca vrei sa ii faci un cadou memorabil... sau de care sa se foloseasca, indiferent ca veti mai fi impreuna sau nu dupa ceva vreme, i-ai si tu un pat in forma de inima cu o inima din scartaitoare deasupra patului si cu oglinda in ea :)) Chicks love it!!! :)) Glumeam aici la ultima parte...
Ok... hai sa incerc sa nu ma rezum doar la noi, Sexul tare... sa trecem putin si in partea sexului frumos ca si acolo se intampla destul de multe lucruri ciudate...
De ce trebuie sa te porti frumos cu el doar de SF Valentin/Craciun? Nu e obligatoriu sa fii iubita perfecta si in celelalte 363 de zile... Ai si tu drepturi... unul din ele ar fi sa mai fii si putin asa... scorpie... insa nu prea mult, ca strica...
Oricum cele mai multe critici vor fi pentru barbati... ca ei trebuie sa fie cei mai calculati, ei sunt cei mai responsabili pentru aceste evenimente... sa le faca cat mai frumoase...
Nu inteleg si aceste oferte de moment... ca sa le zic asa...intre data X si data Y super reducere la cadouri... Bine ca nu fac astia reduceri la un Dildo achizitionat primesti inca unul gratis... :))
OK... nu a zis nimeni ca atunci cand sunt aceste evenimente trebuie sa treci ca Voda prin loboda... e frumos sa ai parte de ceva special, de ceva frumos... dar s-a ajuns sa se exagereze atat de tare... incat lumea a uitat sa se iubeasca la fel in fiecare zi... Credem ca daca pe 14 Februarie parem atat de indragostiti, schimbam lumea?
Asa ca... Nu va bateti joc de voi si IUBITI-VA MULT, ZILNIC

mare...

Cand te gandesti ca am ajuns aici dintr-o nebunie, printr-o decizie de moment, pentru ca asta ai stiut ca te va face fericita, pentru ca ai stiut ca marea ne uneste, ai stiut ca marea stie sa asculte tot ce ii soptesti, ai stiut ca te va adopta inca din secunda in care te-a vazut in fata ei... Nisipul se ruga de tine sa il calci, sa iti simta pasii , sa te simta ca te lipesti de el... O camera de hotel, mica, retrasa, o veioza pe un colt de masuta ce isi petrece timpul, aprinsa numai sear. lumina difuza, in fundal se aude Kenny G, saxofonul lui reusind sa omoare linistea naucitoare... E cald, foarte cald. Geamul e deschis. Vantul a devenit atat de strain pentru acest loc, incat parca ai uitat de existenta lui... Stai intinsa in pat, singurul lucru care in acest moment de trupul se bucura este un cearsaf, rece candva. Simti nevoia de racoare, simti cum caldura parca te topeste... Ma strigi... Deschid usa si parca prin minune se creaza un val de curent ce te face sa deschizi ochii... Insa e doar pentru o secunda. Caldura a devorat acel fir de aer rece... Vin langa tine, la marginea patului ma asez si fin, iau cearsaful de pe tine. Am in mana laptele tau de corp preferat, cel de la N.R. ... E rece si iti place, cum stai intinsa cu fata in jos, ca se topeste usor, ca se intinde perfect pe trupul tau ce cu cateva ore mai devreme a stat pe plaja. Ai stat si ai asteptat ca razele soarelui sa te mangaie usor, sa te dezmierde, sa te sarute in splendoarea ta. S-a bucurat de tine si marea care te-a atins, te-a luat in bratele ei, te-a mangaiat si te-a lasat pe mal sa vii in bratele mele... Usor te intorci cu fata in sus, ma privesti, subtil imi zambesti si in soapta te ceri luata in brate. Ma apropii de tine, te iau in brate, iti simt parfumul, acelasi parfum ce il poti zilnic, din sticluta ta fermecata in forma de mar... Iti sarut ochii, iti sarut buzele dulci, te sarut pe gat, usor lasi capul pe spate si te lasi in grija mea, pentru ca stii ca atunci cand sunt langa tine esti cea mai protejata, cea mai fericita. Usor te sarut pe gat, iti petrec tot trupul cu buzele, s-au indragostit de trupul tau, fin si catifelat. Esti a mea, in aceasta noapte, pentru eternitate...




Hai ca v-am pupat...

Always on my mind...

Atat de multe lucruri mi-au trecut, imi trec si imi vor trece prin minte, cand fumez cate o tigara si o savurez ca si cum ar fi ultima...exact ca si acum de altfel...
Prin fumul gros mi-am amintit ca i-am spus o poveste. De fapt o poveste este ceva inventat, cu printese, cu printi, cu zane, cu unicorni cu aripi... Asta e mai mult o intamplare... Si in mare parte m-am regasit aproape in toate partile ei, mai putin in cea legata de celebritate...
Apropo de celebritate... m-a amuzat foarte tare un lucru... m-a amuzat cand mi-a spus ca eu devin celebru datorita ei, ca ea este muza mea, ca datorita ei am inspiratie, datorita ei am scrisorile... Nu am zis ca nu este adevarat ca este muza mea, ca datorita ei am inspiratie si datorita ei am scrisorile... Chiar iti multumesc pe aceasta cale ca ai reusit sa scoti toate astea din mine, insa nu consider ca devin celebru. Pentru a deveni9 celebru trebuie sa faci lucruri extraordinar de bune sau de rele... Insa eu fac ceea ce simt, scriu ceea ce simt. Sunt un simplu om care cauta raspunsuri la niste intrebari ce le am in minte...
Ceea ce mi-am amintit este legat de Elvis Presley... O sa se trezeasca careva sa ma intrebe "Ce treaba ai nebunule tu cu Elvis???" :)) Dupa cum spuneam mai sus, nici una legata de celebritate...
E scurt ceea ce vreau sa povestesc, nu vreau sa plictisesc, sa obosesc pe nimeni... Toata lumea stie prea bine ca Elvis o iubea pe Priscilla enorm, ca era pentru el cel mai sfant si divin lucru de pe pamant. Pentru el, Priscilla era lumina ochilor, sufletul pereche, sau cum vreti voi sa ii mai spuneti... Au avut parte de o nunta minunata in Las Vegas, insa ziua cea mai neagra si ziua in care a inceput cosmarul lui Elvis, care a dus si la sfarsitul lui, a fost in momentul in care cei doi au divortat.
Dupa divort Elvis a compus o melodie special pentru singura femeie din viata lui pe care a iubit-o, a adarot-o. Melodie pe care, sincer, acum o ascult si o voi asculta zilnic, la fel cum am facut si pana acum... Versurile ei sunt cam asa:



"Maybe I didn't treat you 
Quite as good as I should have
Maybe I didn't love you 
Quite as often as I could have
Little things I should have said and done
I just never took the time

You were always on my mind
You were always on my mind

Tell me, tell me that your sweet love hasn't died
Give me, give me one more chance 
To keep you satisfied, satisfied

Maybe I didn't hold you
All those lonely, lonely times
And I guess I never told you
I'm so happy that you're mine
If I make you feel second best
Girl, I'm sorry I was blind

You were always on my mind
You were always on my mind

Tell me, tell me that your sweet love hasn't died
Give me, give me one more chance 
To keep you satisfied, satisfied

Little things I should have said and done
I just never took the time
You were always on my mind
You are always on my mind
You are always on my mïnd"


Impresionant nu? Nu stiu cati dintre voi stiati aceste lucruri... E cineva care le stie, pentru ca i le-am spus. Dar lucrurile nu s-au oprit aici, la o simpla melodie... Elvis a intrat intr-o depresie foarte adanca, ce l-a impins la abuzul de bauturi alcoolice si al consumului de droguri, lucruri ce "l-au ajutat" sa isi duca suferinta la sfarsit... A fost gasit mort in locuinta lui. Nu are nici un rost sa detaliez moartea lui... Ce vreau sa subliniez e ca am o jumatate de ora de cand scriu si tot atat de mult de cand ascult melodia... E pusa pe repeat...
E melodia mea de suflet, e melodia ce ne leaga. Nu este zi in care sa nu o ascult, sa ma las pe spate, sa imi aprind o tigara si sa inchid ochii... O inteleg mult mai bine cu ochii inchisi...

nu e tarziu...

Nu e tarziu nici pentru mine, nici pentru tine... nu e tarziu sa te trezesti si sa simti ca ai reinviat... sa incepi totul din nou cu mai multa putere si mai multa decizie, nu e tarziu sa revin din euforia mea ce mi-am creat-o si nu pot sa o mai dezlantui. Nu e tarziu pentru mine cum nu e tarziu nici pentru ea...
Oare s-a intamplat sa traiesti cu acel sentiment de speranta? Sa simti seara cand  te uiti in oglinda si incerci sa intelegi cine esti? Sa simi seara ca ultima picatura de speranta ce iti curgea prin vene s-a evaporat... Dimineata cand te trezesti esti constient de ceea ce ti s-a intamplat si incerci sa te consolezi, sa accepti ideea...
Dar vin urmatoarele zile... si ce se intampla? De undeva primesti o samanta de speranta... Din aer, de la cineva, de la ea... Nu stii de unde... Pentru ca nu iti dai seama pe moment... Ce se intampla dupa aceea este ciudat... si nu poti gasi o explicatie pentru asta... Samanta aceea de speranta ce ti-a invadat corpul incepe sa creasca inapoi in tine. Probabil ca cineva va spune.. OK... dar e din alta parte... Si ce daca e din alta parte? Are exact aceleasi caracteristici... Daca pui 2 meredin copaci diferiti, insa acelasi soi, unul langa celalalt, nu o sa iti dai seama niciodata ca sunt din copaci diferiti sau din ce copaci sunt... Sunt mere... Samanta asta va creste inapoi in tine si iarasi vei avea prin venele tale aceeasi speranta, aceleasi asteptari ca si pana in clipa in care s-a scurs ultima picatura... In cazul acesta cine te poate invinovati ca tu inca mai speri? De asta niciodata sa nu spui niciodata, de asta "nu e tarziu pentru mine cum nu e tarziu nici pentru ea"...
Asa cum "nu e tarziu pentru mine, cum nu e tarziu nici pentru ea", trebuia sa intru in nebunia mea si sa o iau cu mine... Sa nu ma gandesc la nimic, sa o iau de mana si sa fuginm. Nu ar fi spus nu, ba chiar ar fi fost cea mai fericita... Pentru ca am vazut-o cand am plecat... Se uita cu ochii mari la mine, plini de o tristete imensa... Ma privea cum plec si mi-am intors privirea catre ea... pentru ca am simtit-o ca nu ii este bine... A incercat sa imi zambeasca... Insa era un zambet de durere pe care incerca sa si-l atribuie... Insa nu a reusit sa ma convinga...

Scrisoare de Craciun

                                                Scumpa mea, iubita mea,

Numai asa te pot numi. Aceasta este pentru mine o scrisoare de Craciun, trimisa iubitei mele, singurei persoane care conteaza in viata mea, singurei persoane pentru care ar fi in stare si as avea curajul sa imi dau viata. Am ajuns sa te iubesc atat de mult pentru ceea ce esti, pentru ceea ce faci, pentru ceea ce imi oferi, chiar daca e putin, in putinele clipe cand suntem unul langa celalalt. As fi preferat sa scriu pe foi, insa am ales varianta aceasta, pentru ca aici pot modifica ceva daca gresesc, aici pot sterge randurile care nu suna bine, aici nu poti gasi lacrimi imprimate pe foaie, lacrimi ce imi cad, lacrimi ce ma dor.

As fi vrut sa am parte de ceea ce isi doreste fiecare om, de iubire, de o imbratisare nu numai in seara de Craciun, ci in fiecare seara. Si nu mi-as dori aceste lucruri marunte de la oricine. Mi le doresc numai de la tine.

Sarbatorile de iarna pentru mine nu mai au nici o semnificatie. Sunt doar cateva zile in care pur si simplu durerea e si mai crunta si nimic nu mi-o poate inlatura. Atat de mult mi-as fi dorit sa fii langa mine, atat de mult mi-as fi dorit sa fim impreuna, sa ne bucuram de tot impreuna… stiu ca acest lucru nu este imposibil, insa este greu.

Stiu ca par incredibil cand stii ca nu pot renunta la tine si stii ca nu se va intampla asta niciodata. Speranta mea inca nu a pierit, sansa mea inca nu am primit-o, iar cand si daca o voi primi, nu o voi irosi. Niciodata sa nu spui niciodata.

Este greu sa fii departe de persoana iubita. Nimic nu poate umple golul din suflet daca persoana pe care o iubesti nu este langa tine.

Aseara am visat ca erai langa mine, eu pe tine te iubesc ! Nu am iubit asa de cand ma stiu si ma stiu de mult sa stii! Poate ca am gresit amandoi , de ce sa privim inapoi cand avem o viata inainte? De ce sa fim tristi cand putem zambi? De ce sa fim separati cand ne avem unul pe altul? De ce sa ne uram cand ne putem iubi?

Gresesc ca te iubesc? Nu … nu gresesc, te voi iubi mereu, de aceea iti trimit si aceasta scrisoare pierduta sperand ca va ajunge la tine, la inima ta.

Sa-ti spun cum te iubesc? Te iubesc cu durere. Te iubesc mai ales de departe.  Te iubesc in neliniste. Te iubesc in fiecare secunda.  Nu exista nimic sa ma linisteasca.

Te vreau langa mine, te vreau mireasa, te vreau mama, te vreau sotie, te vreau prietena, te vreau confidenta, te vreau asa cum esti, naturala, plina de senzualitate, plina de farmec... voi rezista atat cat e nevoie si da, nu voi inceta niciodata sa lupt pentru tine, indiferent cat de greu va fi si da, nu voi ceva pentru nimic in lume si...si...si da, TE IUBESC cu toata inima si cu sufletul si nu, nimic din trecut nu va reveni si nu, nu trebuie niciodata sa te temi pentru asta si nu, nu va exista clipa in care sa nu ma gandesc la tine si nu, nu va exista zi in care sa nu iti spun cat de mult te iubesc

Vine Craciunul, fericire, zambete, rasete de copii, copii nerabdatori ce il asteapta pe Mos Craciun.

Iti doresc sa fii cea mai fericita, sa ai parte de cele mai frumoase sarbatori alaturi de cei dragi tie, alaturi de cei pe care ii iubesti. Toate dorintele sa ti se indeplineasca, macar tie daca mie nu mi se vor indeplini. Conteaza ca tu sa fii fericita, contezi doar tu, sa nu uiti asta niciodata Mosul a ajuns si la tine odata cu scrisoarea aceasta si sper din toata inima sa te bucure cadoul ce ti l-a adus, sper sa iti placa si sper sa iti fie de folos.

Nu o arunca te rog, pastreaz-o. In final un singur lucru iti mai scriu, ceea ce iti scriam de fiecare data…

                                                                        Te sarut si te iubesc,

                                                                        Al tau pentru totdeauna…

Mesaj...

Vreau sa lupti pentru ceea ce iti doresti, vreau sa lasi teama deoparte, vreau sa ma tii in inima ta, insa sa nu ma tii ascuns, vreau sa am tii al vedere, sa ma vada toata lumea, sa te bucuri de tot. Uneori pare a fi inposibil sa faci toate cele de sus... insa nimic nu este imposibil. Totul este realizabil. Daca ar fi fost sa nu simt ca se poate, probabil ti-as fi spus "Nu mi-o mai spune in fata. Ingroapa-ma si tine-ma minte in sinea ta…nu o mai face public. Nu ma mai uri cu voce tare, nu ma mai suna cand iti aduci aminte ca ma urasti, doar ca si eu sa imi aduc aminte ca inca te iubesc. Hai sa ne uitam sentimentele impreuna, tu uita-mi numarul de telefon si eu voi incerca sa iti uit chipul. Fiecare dovada de suferinta a ta, chiar si acum imi frange inima. Ma urasc ca ma urasti si ma urasc ca te iubesc. Ura e de 3 ori mai puernica decat iubirea aici.Eu ma urasc de doua ori si tu o data, dar ura ta e doar prilejul unei noi condamnari. Sentinta a fost data, injusta sau corecta am executat-o si inca mai am din ea. Sa traiesc fara tine intr-un loc plin de tine e o pedeapsa colosala. Ma doare absenta ta mai mult decat stiam ca poate durea. Ma suni sa imi aduci aminte ca nu ai uitat…sa fim seriosi crezi ca eu am uitat? Imi aduc aminte ca am gresit in fiecare moment in care ma simt singur, deci stiu in permanenta ca am gresit. Eu port doliu dupa ceea ce am ucis, poarta si tu dupa criminal…dar hai sa purtam doliu cum se cuvine…in liniste si….. “de morti numai de bine” !”

Insa asa, iti spun ca te port cu mine in fiecare zi. simt ca esti cu gandul la mine mereu, ca iti pare rau ca nu ai puterea de a veni pentru ca iti este frica de reactia celorlalti, pentru ca iti este frica de ceea vor zice,. Nici nu se pune problema ca iti este frica ca totul intre noi sa nu fie asa cum a fost, pentru ca stii ca totul va fi la fel mereu, MINUNAT, pentru ca atat de bine ne completam unul pe celalalt, pentru ca stii ca te iubesc, pentru ca stii ca ma iubesti, pentru ca stii ca esti cea mai importanta persoana pentru mine, pentru ca mereu langa mine esti in siguranta, pentru ca mereu langa mine esti fericita si linistitia, pentru ca stii ca langa mine vei avea parte de lucrurile pe care ti le doresti cu adevarat. Tu traiesti cu impresia ca este prea tarziu sa faci acest pas… lucru total gresit. Nu poti nega nimic din ceea ce am scris mai sus, nu poti spune ca totul e doar o stare de moment, la tine este o stare generala, pentru totdeauna

lasitate

Ceea ce ma minuneaza este lasitatea de care unii sau unele dau dovada. Ti-as adresa o simpla intrebare… Ce ai face daca viata mea ar depinde de o decizie pe care trebuie sa o iei? Ai da dovada de atat de mult egoism cum ai facut pana acum si ai ignora totul pentru ca tu NU POTI si NU AI CUM sa faci ceva?

Am mai scris despre acest lucru. Mie nu imi place sa repet ceea ce zic odata, pentru ca de obicei zic bine din prima… insa aici se pare ca nu prea am fost inteles…

La fel cum spuneam si data trecuta, spun si acum. Daca viata ta ar depinde de o decizie pe care ar trebui sa o iau, indiferent de cat de dura ar fi, nu as avea nevoie nici macar de o miime de secunda pentru a ma decide…

Sunt lucruri asupra carura intr-adevar, este greu sa te decizi, sunt lucruri ce iti provoaca o stare de teama numai cand te gandesti la ele, insa teama nu ti-o va alunga nimeni, ci va ramane cu tine mereu, daca nu o alungi tu…

Hai sa ajungem sa ne complacem in aceasta situatie (vorbesc la general… sau dintr-un punct anume) si sa ne batem joc de viata noastra, ca deh.. vorba aia… doar o viata avem. De ce sa ii lasam pe altii sa ne-o distruga cand putem noi sa o facem cu mana noastra de zece ori mai bine… ca doar ce isi face omul cu mana lui se numeste lucru manual.. si trebuie sa fie mandru de realizarea lui NEGATIVA. Cu toate ca stie si este constient ca ceea ce se intampla nu e deloc ceea ce isi doreste, continua sa se ingroape in noroiul negru in care a calcat… ca ii e greu sa se dea intr-o parte si sa se curete… lasa-l ca sta bine acolo…

De obicei eu stiu ca atunci cand nu merge, sau merge prost de la inceput, apoi asa o sa o tii tot timpul… chiar daca vei incerca de fiecare data sa reinventezi acea stare de bine… cat crezi ca va dura? O clipa si dupa aia pufff… se evapora.

Scrisoare

Scrisoare de la el pentru ea:

"Arunca-te in bratele mele, ramai acolo pentru totdeauna, doreste-ti sa nu te dezlipesti de mine, de noi, sa ramanem singuri in lumea toata, toata lumea sa fie a noastra, reda-ti zambetul pe buze, adu-mi buzele tale sa fie cu ale mele, inchide ochii si simte-ma langa tine, lasa-ti sufletul in mainile mele, lasa-ti corpul sa fie al meu, lasa-te toata in inima mea, caci nu vei putea fara. Se spune ca timpul le poate rezolva pe toate. Niciodata sa nu traiesti cu falsa impresie ca este prea tarziu sa faci ceva, oricat de important ar fi, niciodata sa nu minti ca esti fericita si ca ai tot ceea ce iti doresti, cand de fapt tu tanjesti dupa fericire si dupa tot ce iti doresti sa ai…

Simt picuri pe obrajii mei… nu sunt nici stropi de ploaie, nici lacrimile mele… sunt lacrimile tale pe care le simt, se gust si sunt amare, pentru ca nu poti fi langa mine, pentru ca teama te cuprinde, pentru ca frica te inconjoara. Lasa-ma sa ti-o alung, sa te prind de mana, sa te trag spre mine, sa simti linistea, sa patrunzi in lumea mea, cea pe care o cunosti… iti voi fredona versurile pe care le stii, iti voi mangaia aripile de inger ce au crescut langa mine, iti voi ucide moartea, iti voi aduce luna sa iti pazeasca somnul si soarele sa iti mangaie chipul. Gingasia ti-o voi darui prin fiecare zambet, fiecare imbratisare, fiecare sarut, fiecare mangaiere.

Lasa-ma sa iti rupa tacerea, sa arat lumii intregi ca dragostea ce ti-o port este nemarginita, neconditionata, pura si curata, precum esti tu.

Nu sunt bogat, insa sunt plin de bogatii, sunt plin de dragoste si ti le pot oferi numai tie. Sunt un biet suflet ce te vrea sa fii aici, sa alegi drumul ce duce la mine.

Aseara am visat ca erai langa mine, eu pe tine te iubesc ! Nu am iubit asa de cand ma stiu si ma stiu de mult sa sti! Poate ca am gresit amandoi , de ce sa privim inapoi cand avem o viata inainte? De ce sa fim tristi cand putem zambi? De ce sa fim separati cand ne avem unul pe altul? De ce sa ne uram cand ne putem iubi?

Gresesc ca te iubesc? Nu … nu gresesc, te voi iubi mereu, de aceea iti trimit si aceasta scrisoare pierduta sperand ca va ajunge la tine, la inima ta.

Sa-ti spun cum te iubesc? Te iubesc cu durere. Te iubesc mai ales de departe. Te iubesc in neliniste. Te iubesc in fiecare secunda. Nu exista nimic sa ma linisteasca."

randuri

Nu vreau sa innebunesc pe nimeni, vreau doar sa ramana undeva... sa le insir peste tot, sa le scriu in nori, sa le scriu pe cer, sa ramana acolo, sa nu le stearga ploaia, sa nu le alunge vantul, sa nu le usuce si nici sa nu le topeasca soarele. Sunt scrise din inima pentru inima, din pasiune pentru pasiune, din dragoste pentru dragoste, din dor pentru dor si nu in ultimul rand, din iubire pentru iubire.
Multi ne critica pe noi, cei care avem sentimente si ne simtim bine atunci cand le expunem. Nu cred ca cineva si-a pusw vreodata intrebarea... De ce fac eu asta? Pentru ca imi place sa scot ce e mai frumos din urat, pentru ca imi place sa scot lumina din intuneric.
Ieri ii povesteam unei prietene cam cum simt eu ca am ajuns... sunt ceva de genul... "i don't give a fuck" si "who the fuck cares?". Asa sunt eu. mor fara motiv, ma sting precum un foc suflat de vant, caruia ii este lasata o scanteie in speranta ca va avea puterea sa se aprinda.. in inima mea intunericul de mult a pus stapanire peste ceea ce numeam culoare.  culoarea avea o nunata gri, insa pentru mine parea a fi frumoasa... de fapt totul era negru, insa era un loc mic, pe unde batea o raza de soare si era totul mai luminos... insa a fost astupat si nu mai e nimic... e doar rece, intuneric si singuratate...si ce bine e sa fii in propria singuratate, sa te lasi usor pe spate, sa aprinzi o tigara si sa incerci sa vezi totul prin fumul ce se lipeste de tavan...
Ii spuneam ca vreau sa plec... si chiar am sa o fac. UNDE? Pe drum. Sa ma sui in tren si sa merg... Initial voi porni spre o destinatie sigura, iar de acolo... Dumnezeu cu mila :)) Cred ca spre mare, sa stau macar o ora... atat vreau, nimic mai mult, sa o ascult, caci ea nu minte, ea asculta durerea fiecaruia...

First post

La insistentele multor persoane, am decis intr-un final sa ma transform si eu intr-un blogger si sa intru in aceasta gasca imensa de oameni care isi expun ideile, indiferent ca sunt sau nu citite, indiferent ca sunt sau nu apreciate... Putin imi pasa, sincer daca se intampla una din cele mai sus spuse... Asa ca sa-i dam drumu la treaba, sa umplem World Wide Webul cu nimicuri :)